Angela Gheorghiu, cea mai glamour și talentată stea de operă din lume (New York Sun), s-a născut în orașul Aiud, județul Alba. Încă de la o vârstă fragedă a fost evident că va deveni o cântăreață și că destinul ei era muzica. A urmat Școala de Muzică din București și a absolvit Universitatea Națională de Muzică București. A studiat cu remarcabila profesoară de muzică Mia Barbu. Magnifica ei voce și prezența ei strălucitoare pe scenă au consacrat-o ca un superstar internațional de operă unic.
Și-a făcut debutul internațional în 1992 la Covent Garden ca Mimì în La bohème și în același an și-a făcut debutul la Opera de Stat din Viena. A debutat la Metropolitan Opera în 1993, tot ca Mimì. A fost la Royal Opera House Covent Garden unde a cântat pentru prima dată într-un mod foarte aclamat rolul Violetta din La Traviata în 1994, când pentru prima și ultima oară în istoria televiziunii și operei, BBC și-a golit programul pentru a transmite opera în direct. Începând cu debutul ei la Royal Opera, a apărut la cele mai importante opere și săli de concerte din întreaga lume, repertoriul ei incluzând, printre altele, rolurile Mimì în La bohème, Violetta în La traviata, Juliette (Roméo et Juliette), Nedda (Pagliacci), Adina (L’elisir d’amore), Amelia în Simon Boccanegra, Tosca, Magda (La rondine), Marguerite în Faust, Micaëla (Carmen), Liù (Turandot), Charlotte în Werther și Adriana Lecouvreur.
A înregistrat pe scară largă pentru EMI Classics/Warner Classics și Decca și a primit numeroase onoruri artistice internaționale, inclusiv Medalia de Aur a orașului Paris, premiile Chevalier și Officier de l’Ordre des Arts et des Lettres, decorația Nihil Sine Deo de la Regele Mihai I al României, Premiul Cultural European pentru Muzică, Premiul Victoire d’Honneur, mai multe premii Gramophone și de două ori premiul pentru Artistul Feminin al Anului la Classical BRIT Awards.
Angela Gheorghiu a interpretat rolul principal în filmul Tosca regizat de Benoît Jacquot, care a fost primit cu entuziasm de presa internațională. A participat la lansarea filmului la Festivalul de Film de la Veneția în 2001. De asemenea, a cântat rolul Juliette într-un film al operei Roméo et Juliette.
Angela Gheorghiu a cântat la gala de redeschidere a Royal Opera House (1999) și a Teatro Malibran din Veneția (2001). A cântat la Jubileul de Aur al Reginei Elizabeth a II-a, pe terenurile Palatului Buckingham (2002), și la Concertul Nobel pentru Pace (2003). Angela Gheorghiu a cântat, de asemenea, în concert pentru Papa Ioan Paul al II-lea, la Castel Gandolfo (2002). În 2005, a cântat la deschiderea Palau de les Arts Reina Sofia din Valencia, în prezența Reginei Sofia a Spaniei, și la Gala Jubiliară de Argint a Reginei Beatrix a Țărilor de Jos, la Amsterdam. În 2007, a interpretat rolul Fanny în premiera mondială a operei Marius et Fanny de Vladimir Cosma la Marseille. În 2011, a cântat la redeschiderea Teatrului Bolșoi din Moscova și la inaugurarea grandioasă a Amfiteatrului Katara din Doha, Qatar, unde a interpretat muzică compusă special pentru ea de către legendarul compozitor grec Vangelis. De asemenea, a cântat la Jubileul de Diamant al Majestății Sale Regina Elizabeth a II-a în 2012, la Royal Opera House. Angela Gheorghiu a fost cap de afiș la concertul Last Night of the Proms de la Londra de trei ori, la Royal Albert Hall (2003) și în Hyde Park (2000, 2006).
În octombrie 2018, la Londra, ea a lansat prima sa autobiografie – Angela Gheorghiu: O viață pentru artă, scrisă împreună cu Jon Tolansky.
În februarie 2021, Angela Gheorghiu a cântat în sprijinul muzicienilor de la Metropolitan Opera (Met) din New York (care nu și-au încasat onorariile din cauza anulărilor generate de pandemia de coronavirus), de încasări beneficiind peste 150 de muzicieni de la Met aflați în nevoie.
În februarie 2022 s-au împlinit 30 de ani de la colaborarea ei cu Royal Opera House din Londra, unde a reînviat rolul Tosca cu mare aclamare critică. În istoria operei, Angela Gheorghiu strălucește ca un fenomen rar: nu doar o cântăreață/actriță cu o tehnică vocală excepțională și o inteligență dramatică și muzicală profundă, ci și o comunicatoare magnetică care pătrunde în inimile și mințile unei game panoramice de audiențe. Ea a adus cele mai înalte valori ale artei operei unei vaste comunități mondiale într-o măsură neobișnuit de largă.